În această a doua parte a articolului vă voi spune mai multe despre tipurile de procesare senzorială.
În mod normal, fiecare dintre cele opt sisteme senzoriale deține două subtipuri de procesare: modulare și discriminare senzorială. Prin acestea se realizează reglarea și organizarea stimulilor. Dezechilibrele înregistrate la nivelul lor pot duce la tulburări senzoriale care pot afecta formarea conexiunilor neuronale atât de importante în integrarea senzorială și învățare.
Modularea senzorială
Reprezintă abilitatea creierului de a regla intensitatea răspunsului la stimuli. Reglarea sau modularea intervine în situațiile în care avem parte de prea multă sau prea puțină stimulare senzorială. Ea oferă siguranță și un răspuns funcțional la stimuli.
Privind peretele sălii de clasă, de exemplu, copiii pot filtra toate lucrările expuse și le pot găsi cu ușurință pe ale lor, dacă peretele nu este încărcat. Acest lucru nu se întâmplă în cazul supraaglomerării spațiului clasei: atenția, receptivitatea și capacitatea de concentrare au de suferit.
Când inputul senzorial este perceput ca fiind nesigur, modularea nu se realizează și apar tulburările senzoriale, care se pot manifesta în diverse comportamente ale copilului: evită să atingă anumite obiecte, să asculte muzică, reacționează zgomotos când se udă sau când atinge anumite texturi, refuză să participe la anumite activități fizice sau chiar să se spele pe dinți.
Cum intervenim, ca educatori, în modularea senzorială?
Cum am spus mai sus, există două situații: avem prea multă sau prea puțină stimulare. Să începem cu spațiul, apoi vom prezenta și un exemplu de modulare în activitate.
Iată câteva exemple care pot menține un echilibru în stimularea senzorială, prin amenajarea spațiului:
- să încercăm să păstrăm pereții sălii cât mai goi; copiii pot fi ușor distrași de pereții supraîncărcați;
- să menținem lumină suficientă și potrivită, în funcție de activitate, moment al zilei etc.;
- să avem mai multe tipuri de mobilier pe care să ne așezăm: perne de diferite forme, scaune cu spătar și fără, cu spațiu pentru picioare și fără, mai mici sau mai mari, fotolii, saltele, mingi mari pe care se pot așeza.
Nu în ultimul rând, să acordăm atenție modului în care introducem și desfășurăm anumite rutine (luarea mesei, pregătirea pentru somn, spălatul mâinilor, dinților etc.) – vezi exemplul din introducere aici.
În cadrul unei activități, să zicem o explorare a naturii, activitate în care nu putem controla inputurile senzoriale, educatorul va fi calm și va transmite siguranță copiilor, chiar și într-un moment de suprastimulare, cum ar fi apariția unui păianjen, a unui arici înțepător sau căzătura într-o baltă.
Atitudinea liniștită a educatorului, modul în care se apleacă la nivelul copilului, calmul din voce și siguranța pe care i-o transmite duc la apariția unei stări de coreglare copil-adult care favorizează modularea senzorială a celui dintâi.
Discriminare senzorială
Acest subtip de procesare susține înțelegerea stimulilor interni sau externi și interpretarea corectă a acestora. Ne ajută să știm ce să facem cu inputurile senzoriale pe care le primim, să le diferențiem în timp și spațiu și din punct de vedere al proprietăților. Latră un câine mare sau un cățeluș? Este sunetul avionului sau o ploaie torențială? Am pus mâna pe stiloul de pe fundul ghiozdanului sau este un creion? Sunt doar obosit sau foarte supărat? Putem spune că discriminarea răspunde la întrebarea Ce este/se simte?, în vreme ce modularea răspunde la Cum este/se simte?
Implicarea educatorului în ceea ce privește discriminarea necesită atenție sporită în organizarea activității și e oarecum mai facilă, nu în sensul lipsei de efort, ci din punct de vedere al evidenței modului de intervenție. Pentru ca un copil să facă discriminarea senzorială într-un mod corect și eficient, este nevoie să fie expus la o varietate de stimuli și la activități diferite ca durată, intensitate, complexitate, bazate desigur pe interesele și nevoile sale.
Un exemplu simplu este cel al discriminării gustative. Cum poate cel mic să intepreteze în mod corect gustul și textura a ceea ce mănâncă? Prin expunere la o varietate de stimuli și experimentare în condiții de siguranță, cu însoțirea unui adult.
Să ne întoarcem puțin la masa noastră de la grădiniță. Avem smoothie care are o textură mai groasă, poate fi dulce, acru sau amar, verde, galben, roșu, în funcție de legumele sau fructele folosite. Avem sucul de portocale, care e mai fluid. Avem covrigei mai crocanți, fructe mai moi sau mai tari, mai dulci, acrișoare sau amare. Modularea este facilitată de asigurarea copiilor că ceea ce vor gusta este comestibil și de atmosfera creată în jurul mesei. Poate gustul nu va fi pe placul tuturor, dar împreună vor putea face discriminarea a ceea ce poate fi dulce, sărat, amar, mai crocant etc. În acest fel, avem expunere multisenzorială și un proces de integrare funcțional și normal.
Îmi doresc să întăresc convingerea că învățarea multisenzorială e importantă, mai ales la vârste mici. De ce?
În învățarea ce implică simțurile, copiii explorează, observă, trag concluzii din experiențele trăite și pot face chiar predicții. La grădiniță, mai ales, este necesară învățarea cu întregul corp, dacă o putem numi așa. În acest fel explorează ei lumea, învață și se dezvoltă în mod holistic.
Este un tip de învățare care face mari mințile celor mici.
___
Bibliografie
- Correa Rodriguez, J., C. (2020). Bringing Zull’s Four Brain-derived Pillars of Learning into the English Classroom. English Language Teaching Educational Journal (ELTEJ): Vol. 3, No. 1, 2020, pp. 14-25.
- Greutman, Heather. Kostelyk, Sharla. (2018. Sensory processing explained. A Handbook for Parents And Educators. USA: Growing Hands-On Kids & LLC.
- Martin, P & Martin, Viv. (2012). Learning and the senses in The Routledge International Handbook of Learning. United Kingdom: Routledge.
- https://www.cultofpedagogy.com/multisensory-learning/ – Chaves, Jamie. (2022). How to Leverage Multisensory Learning in Your Classroom. accesat în data de 02.11.2022.
- Spielmann, Virginia. (2020). The Interplay of Regulation, Relationships and Sensory Processing: Impact on Function and Participation. SensoryNet 55, pag 24-27. https://www.researchgate.net.
Foto credit: www.artfulparents.com